Doxorubicin 2 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

Valsts: Moldova

Valoda: rumāņu

Klimata pārmaiņas: AMDM (Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale)

Nopērc to tagad

Aktīvā sastāvdaļa:

Doxorubicinum

Pieejams no:

Accord Healthcare Limited

ATĶ kods:

L01DB01

SNN (starptautisko nepatentēto nosaukumu):

Doxorubicinum

Deva:

2 mg/ml

Zāļu forma:

concentrat pentru soluţie perfuzabilă

Vienības iepakojumā:

N1

Receptes veids:

cu prescripție

Ražojis:

Accord Healthcare Limited, Marea Britanie; Intas Pharmaceuticals Ltd., India

Autorizācija datums:

2015-03-19

Lietošanas instrukcija

                                Certificat de înregistrare al medicamentului - nr. 21583 din
20.03.2015
Anexa 1
Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova
INSTRUCŢIUNE PENTRU ADMINISTRARE
DOXORUBICIN
CONCENTRAT PENTRU SOLUŢIE PERFUZABILĂ
DENUMIREA COMERCIALĂ
Doxorubicin
DCI-UL SUBSTANŢEI ACTIVE
Doxorubicinum
COMPOZIŢIA
1 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă conţine:
_substanţa activă:_ clorhidrat de doxorubicină – 2 mg;
_excipienţi:_ clorură de sodiu, acid clorhidric (pentru ajustarea
pH-ului), apă pentru
injecţii.
1 flacon (5 ml) conţine clorhidrat de doxorubicină 10 mg.
FORMA FARMACEUTICĂ
Concentrat pentru soluţie perfuzabilă
DESCRIEREA MEDICAMENTULUI
Soluţie transparentă de culoare roşie.
GRUPA FARMACOTERAPEUTICĂ ŞI CODUL ATC
Antracicline şi substanţe înrudite, L01DB01.
PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
_PROPRIETĂŢI FARMACODINAMICE _
Doxorubicina este un antibiotic din grupa antraciclinelor. Mecanismul
de acţiune nu este
complet elucidat. Se postulează că clorhidratul de doxorubicină
îşi exercită acţiunea
antineoplazică prin mecanisme de acţiune citotoxice, în special
intercalarea în ADN,
inhibarea enzimei topoizomerază II şi formarea speciilor reactive de
oxigen (SRO).
Toate acestea au un efect de eliminare a sintezei ADN: intercalarea
moleculei de
doxorubicină determină inhibarea tuturor polimerazelor ARN şi ADN,
ceea ce determină
perturbări
în
recunoaşterea
bazei
şi
specificitatea
secvenţei.
Inhibarea
enzimei
topoizomerază II produce rupturi ale lanţului unic sau dublu din
ADN. Ruperea ADN
rezultă, de asemenea, din reacţia chimică cu speciile reactive de
oxygen, cum este
radicalul hidroxil OH*. Consecinţele sunt mutaţiile şi aberaţiile
cromozomice.
Specificitatea toxicităţii doxorubicinei pare să fie legată primar
de activitatea proliferativă
a ţesutului normal. Astfel, măduva hematopoietică, tractul
gastrointestinal şi gonadele
sunt principalele ţesuturi afectate.
O cauză importantă a eşecului tratamentului cu doxorubicină şi
alte antracicline o
reprezint
                                
                                Izlasiet visu dokumentu
                                
                            

Meklēt brīdinājumus, kas saistīti ar šo produktu